Nu stiu daca e impropriu sau nu sa spun sinistratii cand defapt tot ce avem e un stat de vro 10 cm de zapada pe trotuar si un vaj de te ia pe sus la geam… in fine,
propriu sau impropriu nu conteaza atat cat imi place mie cum suna, ce-mi mai place sa fac pe victima, auzi tu, sinistratii… 🙂 .
Aaa…banuiesc sa v-ati dat seama ca ceea ce cititi voi acum a fost scris initial in notepad, cititi de mii de ori, completat cu fraze cum e si asta, bla bla si toate astea doar din lipsa de ocupatie, net n-am, telefon n-am ca nu are baterie, teveu’ n-am in camera asta, am in dormitor, da’ acolo e frig ca am oprit caloriferul deoarece si pentru ca nu mai dormeam acolo si nu mai desfasuram nici o alta activitate acolo….
Bun, era sa uit… aseara, cand nu era curent, am dezvoltat o teorie pe buda, o teorie care suna cam asa: Limitele penibilului le impun eu, in viziunea mea, deci numai eu decid cand sunt sau nu penibila, cand trebuie sa pun stop ca o dam in penibil si chiar atunci cand persoanele de langa mine sunt penibile, subliniez ca toate astea se petrec in viziunea mea , nu stiu daca prindeti ideea, sa explic, adica ceea ce mie nu-mi pare penibil, pote tie iti pare, insa mie nu imi pasa , deci nu-mi atrage atentia ca vai doamne devii penibila caci e mai penibil sa faci asta unei persoane care nu se simte… zic,nu? Adica eu zic ca nu sunt penibila iar tu zici ca sunt, nu o sa imi pese de parerea ta pentru caci pentru mine conteaza mult mai mult parerea mea decat parerea ta sau poate parerea ta chiar nu conteaza deloc, prin urmare nu ma afecteaza si nu imi schimba comportamentu’ cu absolut nimic… In fine, ai c-am lungit-o destul, v-am lasat, ma duc sa ma pup cu vaju’. 🙂
0 Responses to “Sinistratii-prima parte.”